Acum câțiva ani plecam în vacanțe de pe aeroportul din Târgu Mureș. Ce vremuri! Plăteai pe un zbor până la Bruxelles cât pe un bilet de tren Suceava – Bucuresti. Chiar am profitat din plin de oferte, dar despre excursii low cost vă voi povesti cu altă ocazie. În preziua zborului și la întoarcere ne cazam la Motel Darina (un motel de tranzit, ideal amplasat în apropierea aeroportului) și mâncam bucate românești, de care ne fusese dor „ca de mama”. Așa ne-am îndrăgostit de ciorba de afumătură cu cartofi și tarhon, un preparat specific zonei Ardealului, din care nu mai mâncasem niciodată până atunci. Să ajungem la Darina să mâncăm o ciorba de afumătură cu tarhon ajunsese să fie un scop în sine, atașat nemijlocit oricărei plecări în vacanță.
De ce ne place ciorba de afumatura cu tarhon?
Poate că nu este cel mai sănătos și dietetic preparat, însă gustul și simplitatea lui ne fac să ne amintim de mâncarea sănătoasă pe care ne-o dădeau bunicii noștri în vacanțele petrecute la țară. Pe vremea când dintr-o ceapă, două roșii și cinci cartofi din grădină ieșea o bunătate de tocăniță, de lingeam farfuriile.
Prepararea este simplă și nici nu durează mult, dat fiind că se folosesc ciolan, coaste sau oase garf afumate, deci timpul de fierbere se scurtează semnificativ.
Din câte am socotit eu, ciorbița asta e bună și pentru bugetul familiei, întrucât e spornică și sățioasă.
Ce ne trebuie
- un ciolan afumat de mărime medie (spart la măcelărie) sau 1 kg de coaste afumate sau 1 kg oase garf afumate (încercați să găsiți un magazin unde se vând produse afumate natural, nu stropite cu o zeamă colorată și aromată artificială)
- o ceapă mare
- un morcov mare
- o rădăcină de pătrunjel
- o țelină medie
- o cutie de roșii cubulețe în bulion (sau din cămară, pregătite de voi, sau din congelator)
- un kg de cartofi (preferabil din cei care nu se sfărâmă la fiert)
- 300 g smântână de min 20% grăsime (sau un iaurt gras – dacă sunteți la dietă)
- tarhon proaspăt
- opțional – câteva feliuțe de costiță afumată/kaizer (dacă doriți să iasă supa mai grasă), piper, boia iute
Cum se face
- Spălați bine carnea, apoi puneți-o la fiert în apă rece; fierberea se face la foc mic, spumuind din când în când
- Curățați cartofii, morcovul, pătrunjelul, țelina, ceapa.
- Tocați ceapa mărunt, tăiați rădăcinoasele în cuburi mici, iar cartofii în cuburi mari. Dacă utilizați costiță afumată, tăiați-o fâșioare.
- Când carnea începe să se desprindă de pe oase adăugați ceapa și rădăcinoasele și fierbeți 10 minute; adăugați cartofii; tot acum se adaugă roșiile cubulețe și sosul de roșii,precum și suplimentul de costiță;
- Fierbeți până ce carnea și toate legumele sunt gata; opriți focul;
- Acum puteți opta pentru a scoate carnea din ciorbă și a o curăța de pe oase, adăugând în oală doar carnea macră; eu las în oală carnea și oasele cu totul (ne cam place să ronțăim zgârciurile);
- Într-un bol puneți smântâna și peste ea adăugați cu grijă un polonic de ciorbă, amestecând ușor; reperați operațiunea încă o dată – aceasta se numește temperare și are rolul de a împiedica „tăierea” smântânii când se adaugă în ciorba fierbinte;
- Adăugați amestecul de smântână în ciorbă, puneți și tarhonul tocat mărunt și mai dați câteva clocote;
- Asezonați cu sare, boia, eventual zeamă de lămâie, dacă vă place mai acruță;
- Serviți fierbinte, cu ardei iute sau ceapă roșie. Alături merge de minune o felie de pâine de cuptor, cu coaja groasă.
Pentru că în familie avem gusturi și interese diferite, eu obișnuiesc să nu pun toată smântâna în ciorbă și nici supliment de boia sau zeamă de lămâie. La masă fiecare își drege ciorba cu smântână (eu cu iaurt), cu boia dulce sau iute și o acrește cu zeamă de lămâie sau oțet, după gust.
